Vizare acte studii, Adeverințe de conformitate, Apostile Haga și Caziere judiciare

Vizare acte studii, Adeverințe de conformitate, Apostile Haga și Caziere judiciare2018-05-27T18:26:20+00:00

VIZARE, ECHIVALARE ACTE STUDII

Prin procedura de VIZARE se verifică şi se certifică autenticitatea şi legalitatea actului de studiu şi a înscrisurilor de pe acest act. Procedura de vizare se aplică numai pentru statele care solicită, pe bază de reciprocitate, apostilarea sau supralegalizarea. Vă recomandăm să luaţi legătura cu autorităţile competente din ţara de destinaţie care se ocupă de recunoaşterea studiilor. Puteţi găsi datele de contact pe paginile web ENIC-NARIC ale reţelei centrelor naţionale de recunoaştere şi echivalare a diplomelor.

Prin ECHIVALARE se înţelege evaluarea curriculum-ului parcurs până la eliberarea respectivei diplome sau act de studii şi compatibilitatea lui cu sistemul de învăţământ românesc; echivalarea este urmată de eliberarea unui atestat care conferă aceleaşi drepturi posesorilor lui, ca şi celor care au urmat studiile în România.

Adeverinţa de conformitate a studiilor cu Directivele Uniunii Europene

Adeverinţele de conformitate necesare pentru recunoaşterea calificărilor profesionale în statele Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi în Confederaţia Elveţiană pentru toate profesiile nereglementate din România, dar reglementate în statele menţionate se eliberează, potrivit OMECT nr. 845/2007 pentru aprobarea eliberării de către Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, a unei adeverinţe în conformitate cu prevederile Directivei 89/48/CEE privind sistemul general de recunoaştere a diplomelor de învăţământ superior care atestă o formare profesională de minimum 3 ani şi ale Directivei 92/51/CEE privind un al doilea sistem general de recunoaştere a formării profesionale, care completează Directiva 89/48/CEE.

CNRED eliberează, în conformitate cu Legea nr. 200/2004, cu modificările şi completările ulterioare, o adeverinţă de conformitate a studiilor cu prevederile Directivelor 2005/36/CE şi 2006/100/CE, pentru profesiile nereglementate din România.

Activităţile profesionale care nu sunt reglementate
Sunt activităţi care nu intră sub incidenţa Legii 200/2004 cu modificările şi completările ulterioare:

  • activităţile persoanelor independente care lucrează în industria producătoare şi cea prelucrătoare (industrie şi industria meşteşugărească);
  • activităţile persoanelor independente care lucrează în industria alimentară şi cea a băuturilor;
  • activităţile în domeniul comerţului cu ridicata;
  • activităţile intermediarilor din comerţ, industrie şi industria meşteşugărească;
  • activităţile persoanelor independente care lucrează în domeniul comerţului cu amănuntul;
  • activităţile persoanelor independente care lucrează în domeniul comerţului cu ridicata al cărbunelui şi activităţi ale intermediarilor din domeniul comerţului cu cărbune;
  • activităţile persoanelor independente şi ale intermediarilor care lucrează în domeniul comerţului şi al distribuţiei de produse toxice; activităţile, comerţul şi distribuţia de produse toxice, activităţile care implică utilizarea profesională a acestor produse, inclusiv activităţile intermediarilor;
  • activităţile persoanelor independente care lucrează în sectorul de servicii personale: restaurante, cafenele, taverne şi alte locuri unde se serveşte mâncare şi unde se consumă băuturi, hoteluri, case de locuit, campinguri şi alte spaţii de cazare;
  • activităţile de agent de asigurări şi de broker de asigurări;
  • activităţile persoanelor independente care lucrează în domeniul anumitor servicii auxiliare domeniilor transporturilor şi agenţiilor de turism;
  • servicii de coafură;
  • activităţile itinerante.

Informaţii preluate de pe siteul CNRED http://www.cnred.edu.ro/#Adeverinte

APOSTILA HAGA

Începând cu 16 martie 2001, România a aderat la Convenţia de la Haga din 5 Octombrie 1961, Convenţie privind suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine. Înainte de aderarea la această convenţie, pentru recunoaşterea în străinătate a actelor românesti, era nevoie de o procedură complicată, legalizarea actelor făcându-se doar prin consulatele ţărilor pentru care se dorea recunoaşterea, cu viza prealabilă din partea Ministerelor de Externe şi al Justitiei din Bucureşti. Apostilarea a simplificat foarte mult aceasta procedură şi constă în aplicarea unei ştampile (apostila de la Haga) pe documente pentru a le autentifica / legaliza internaţional.

De la 1 septembrie 2005 apostilarea actelor este facută de Tribunale în locul Curţilor de Apel (conform cu Legea nr. 121/2005 din 05/05/2005 care prevede prevede în art. 2: “Autorităţile române competente să aplice apostila prevazută la art. 3 alin. (1) din Convenţie sunt: tribunalele, pentru actele oficiale prevăzute la art. 1 lit. a), c) si d), şi prefecturile, pentru actele oficiale prevăzute la art. 1 lit. b).” articol în care se înscriu şi actele de studii)

Apostila este în fapt o ştampilă de formă pătrată (cu latura de 9 cm), sau în formă tipizată A4 ataşată actului fiind identică în toate statele membre ale Convenţiei de la Haga şi care se aplică direct pe actul de legalizat, fie pe o prelungire a acestuia.

Apostila de la Haga (indiferent de ţara în care se aplică, are denumirea: Apostille – Convention de la Haye du 5 Octobre 1961).

Pentru recunoaşterea internaţională a documentelor de stare civilă, respectiv certificatelor de naştere şi căsătorie, după ce li se aplică apostila de către Instituţia Prefectului, acestea (inclusiv apostila) vor fi traduse în limba ţării de destinaţie de către un traducător autorizat, după care vor fi legalizate de către un notar public, iar în final traducerea legalizată se apostilează de către Tribunalul competent sau de către Camera Notarilor.

Dacă plecaţi în statele care sunt părţi ale Convenţiei de la Haga, după vizare se va efectua apostilarea actelor de studii la Instituţiile Prefectului.

Dacă plecaţi în statele care nu sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga, după vizare veţi efectua supralegalizarea actelor de studii la Ministerul Afacerilor Externe.

CAZIERE JUDICIARE

În CAZIERUL JUDICIAR se ţine evidenţa măsurilor cu caracter penal sau administrativ, a condamnărilor la care a fost supusă persoana care solicită eliberarea cazierului judiciar. În cazierul judiciar central se ţine de asemenea şi evidenţa din partea organelor competente ale altor state.

Certificatul de cazier judiciar se eliberează persoanelor fizice în cel mult 10 zile de la data solicitării. Persoanele domiciliate în străinătate pot solicita eliberarea certificatului de cazier prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. Certificatul de cazier judiciar se poate solicita şi prin împuterniciţii acestora, conform procedurii legale în vigoare, după cum urmează:

  • în ţară, numai pe baza unei procuri autentificate de un notar public
  • în străinătate, pe baza unei procuri autentificate prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare, ori de către un notar public.
  • În cazierul judiciar se înscriu următoarele date:
  • pedepsele, măsurile de siguranţă şi educative, pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive;
  • începerea, întreruperea şi încetarea executării pedepsei închisorii, a măsurilor de siguranţă şi educative, eliberarea condiţionată şi revocarea acesteia, achitarea amenzii penale,
  • Amnistia, graţierea, rescripţia executării pedepsei, reabilitarea.
  • pedepsele şi măsurile pronunţate prin hotărâri penale definitive de către instanţele judecătoreşti din străinătate, precum şi măsurile luate prin actele efectuate de organele române competente
  • hotărârile definitive care impun modificări în cazierul judiciar
  • extrădarea.

Documentele necesare pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar persoanelor fizice sunt:

  • buletinul/cartea de identitate/paşaportul, care atestă locul naşterii, domiciliul/ reşedinţa solicitantului în mun. Bucureşti;
  • cererea tip, completată cu datele de stare civilă şi semnată;
  • timbre fiscale;
  • dovada plăţii taxei de eliberare a certificatului;
  • procură autentificată în condiţiile art. 31 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 290/2004 republicată, privind cazierul judiciar (dacă este cazul). Pentru cetăţenii din Republica Moldova, procura notarială este valabilă fără apostilă, conform art. 22 din Legea nr. 177/1997;

Notă: Toate documentele vor fi prezentate în original; Documentele de la litera e) se vor reţine în original dacă sunt emise doar pentru obţinerea certificatelor de cazier judiciar; în cazul în care sunt emise şi pentru alte scopuri, se va reţine câte o copie a acestora, care se va ataşa cererilor depuse.